Înscrierea menţiunilor primite din străinătate cu privire la modificarea statutului civil al persoanei

 

Înscrierea mențiunilor privind modificarea statutului civil al persoanei intervenite în străinătate se face în baza unor documentelor originale autentificate. Procedura autentificării documentelor originale presupune următoarele cerințe:

a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează, mai puţin documentelor emise de state membre ale Uniunii Europene care sunt exceptate de la obligaţia de apostilare sau supralegalizare, conform Regulamentului (UE)2016/1191 a Parlamentului European;

b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile în art. 1092 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau misiunea diplomatică a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare.

 

Dovada achitării taxei de procesare documentație se prezintă odată cu depunerea cererilor.

 

1.Înscrierea căsătorie şi divorţului pe actul de naştere

Căsătoriile încheiate în străinătate şi desfăcute prin divorţ se înscriu numai prin menţiune, pe marginea actului de naştere. Cererile se adresează primarului localităţii care are în păstrare actul de naştere şi se înaintează, spre aprobare, Serviciului Public Comunitar Județean de Evidența Persoanelor Bistrița-Năsăud.

Acte necesare:

• certificatul sau extrasul de căsătorie, în original şi traducere legalizată, autentificată;
• sentinţa/hotărârea/decizia de divorţ, în original şi traducere legalizată, autentificată,
• actul de identitate al solicitantului – titular al actului de naștere
• în cazul în care cererea se depune de către o persoană împuternicită, se va prezenta procură specială autentificată de către un notar public în care se va menţiona expres: ,,pentru înscrierea căsătoriei și divorțului pe actul de naștere al …..” în ORIGINAL. Dacă procura este întocmită la notar în străinătate, acesta trebuie sa fie apostilată conform Convenţiei de la Haga (în cazul ţărilor semnatare ale acestei convenţii) sau supralegalizată în cazul țărilor nesemnatare ale Convenției de la Haga. În acest caz trebuie prezentată și o traducere legalizata aacesteia la un notar in România.
• dacă documentația se depune prin avocat, acesta va prezenta împuternicire avocațială completată la obiectul mandatului cu documentul solicitat, semnată și ștampilată, legitimația de avocat vizată la zi și actul de identitate în ORIGINAL.
• în situaţia în care din certificat/extras de căsătorie și din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după căsătorie, respectiv după divorț, se va prezenta declaraţie pe propria răspundere din partea titularului actului, din care să rezulte numele după căsătorie și după divorţ.

În cazul în care hotărârea de divorţ nu este recunoscută de plin drept în România (emană de la autorităţi ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene), este necesar să se ataşeze şi recunoaşterea hotărârii străine de către tribunalul competent, respectiv tribunalul de pe raza judeţului unde-şi are sau a avut domiciliu persoana în cauză.

Pentru înscrierea în registrele de stare civilă române a sentințelor pronunțate în statele membre U.E. devin aplicabile prevederile Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, regulament ce a fost înlocuit de Regulamentul (UE) 2019/1111 al Consiliului din 25.06.2019, care se aplică începând cu data de 01.08.2022.

În cazul desfacerii căsătoriei prin acord, în fața notarului public sau prin act administrativ, dintr-un stat membru U.E, este necesară depunerea la dosarul privind înscrierea divorțului a Anexei I prevăzută de art. 39 din Regulamentul Consiliului. De asemenea, este necesară prezentarea Anexei I și în ipoteza în care divorțul s-a pronunțat printr-o hotărâre a unei instanțe care nu poartă mențiunea că a rămas definitivă. Dacă divorțul a intervenit după data de 01.08.2022, data aplicării dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1111, hotărârea de divorț poate fi însoțită fie de Anexa I din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, fie de Anexa II din Regulamentul (UE) 2019/1111, fiind acceptate ambele variante.

 

2.Înscrierea divorţului pe actul de căsătorie

 

Divorţul intervenit în străinătate se va înscrie pe actul de căsătorie încheiat în România cu aprobarea Serviciului Public Comunitar Județean de Evidența Persoanelor Bistrița-Năsăud, în cazul în care hotărârile străine sunt recunoscute, potrivit legii, de plin drept în România (emană de la autorităţi ale statelor membre UE sau ale statelor cu care România are încheiate tratate/acorduri/convenţii de asistenţă juridică).

Acte necesare:

• sentinţa/hotărârea/decizia de divorţ şi traducerea legalizată a acestuia cu respectarea cerinţelor de autentificare,
• actul de identitate al solicitantului în original,
• certificatul de căsătorie în original, precum şi orice alte documente necesare înscrierii menţiunii.
• în cazul în care cererea se depune de către o persoană împuternicită, se va prezenta procură specială autentificată de către un notar public în care se va menţiona expres: ,,pentru înscrierea divorțului pe actul de căsătorie al …..” în ORIGINAL. Dacă procura este întocmită la notar în străinătate, acesta trebuie sa fie apostilată conform Convenţiei de la Haga (în cazul ţărilor semnatare ale acestei convenţii) sau supralegalizată în cazul țărilor nesemnatare ale Convenției de la Haga. În acest caz trebuie prezentată și o traducere legalizata a acesteia la un notar in România.
• dacă documentația se depune prin avocat, acesta va prezenta împuternicire avocațială completată la obiectul mandatului cu documentul solicitat, semnată și ștampilată, legitimația de avocat vizată la zi și actul de identitate în ORIGINAL.
• în situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii pe propria răspundere din partea acestora, sau numai a soţului care solicită înscrierea menţiunii de divort, după caz, din care să rezulte numele după divorţ.

 

Daca divorţul a intervenit într-un stat terţ, înscrierea acestuia pe actul de căsătorie românesc se va face fără aprobarea Serviciului Public Comunitar Județean de Evidența Persoanelor Bistrița-Năsăud, iar cererea va cuprinde hotărârea străină şi traducerea acesteia, hotărârea prin care s-au recunoscut, pe teritoriul României, efectele hotărârii străine, definitivă, în original, precum şi orice alte documente necesare înscrierii menţiunii.

Pentru înscrierea în registrele de stare civilă române a sentințelor pronunțate în statele membre U.E. devin aplicabile prevederile Regulamentului

(CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, regulament ce a fost înlocuit de Regulamentul (UE) 2019/1111 al Consiliului din 25.06.2019, care se aplică începând cu data de 01.08.2022.

În cazul desfacerii căsătoriei prin acord, în fața notarului public sau prin act administrativ, dintr–un stat membru U.E, este necesară depunerea la dosarul privind înscrierea divorțului a Anexei I prevăzută de art. 39 din Regulamentul Consiliului. De asemenea, este necesară prezentarea Anexei I și în ipoteza în care divorțul s-a pronunțat printr – o hotărâre a unei instanțe care nu poartă mențiunea că a rămas definitivă. Dacă divorțul a intervenit după data de 01.08.2022, data aplicării dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1111, hotărârea de divorț poate fi însoțită fie de Anexa I din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, fie de Anexa II din Regulamentul (UE) 2019/1111, fiind acceptate ambele variante.

 

3.Înscrierea schimbării numelui intervenită în străinătate

Cererea se adresează primarului localităţii care are în păstrare actul de naştere sau, după caz, actul de căsătorie şi se face cu aprobarea Serviciului Public Comunitar Județean de Evidența Persoanelor Bistrița-Năsăud.

 

Acte necesare:

– documentul (certificatul) de schimbare a numelui, în original, care trebuie să îndeplinească cerinţele de autentificare și traducerea legalizată a acestuia;

– actul de identitate al solicitantului în original;

– certificatele de stare civilă care sunt afectate de schimbarea numelui.

– în cazul în care cererea se depune de către o persoană împuternicită, se va prezenta procură specială autentificată de către un notar public în care se va menţiona expres: ,,pentru înscrierea mențiunii de schimbare de nume întervenită în străinătate pe actul de naștrere/căsătorie al …..” în ORIGINAL. Dacă procura este întocmită la notar în străinătate, acesta trebuie sa fie apostilată conform Convenţiei de la Haga (în cazul ţărilor semnatare ale acestei convenţii) sau supralegalizată în cazul țărilor nesemnatare ale Convenției de la Haga. În acest caz trebuie prezentată și o traducere legalizata a acesteia la un notar in România.

– dacă documentația se depune prin avocat, acesta va prezenta împuternicire avocațială completată la obiectul mandatului cu documentul solicitat, semnată și ștampilată, legitimația de avocat vizată la zi și actul de identitate în ORIGINAL.

În situaţia în care schimbarea numelui s-a făcut în străinătate printr-o hotărâre judecătorească, care nu este recunoscută de plin drept în România, este necesar ca efectele acesteia să fie recunoscute pe teritoriul României de către tribunalul competent a soluţiona cererea de recunoaştere