Monumentul de la Bistrita este ridicat in amintirea celor 7.000 de copii, femei si barbati evrei deportati din judetul Bistrita – Nasaud, schingiuiti si ucisi in crematoriile din Birkenau – Auschwitz sau in lagare similare, precum si in amintirea miilor de romani dusi in acelasi fel in sclavie si la moarte de catre fascisti si hitleristi.

Daca in perioada interbelica, la nivelul judetului Bistrita-Nasaud erau inregistrati 10.500 de evrei, marea lor majoritate au fost deportati in 1944. Dupa razboi, o mare parte din cei ramasi au emigrat in Israel si Statele Unite. La ora actuala comunitatea evreiasca din judet numara 19 membri, din care 70% persoane peste 70 de ani. Evreii din Bistrita-Nasaud se mai intalnesc cu ocazia marilor sarbatori de peste an. Membrii comunitari se mai intalnesc la sinagoga – transformata in sala de concerte de muzica culta si la sediul comunitatii unde aprind lumanari pentru cei dragi.
Monumentul a fost realizat în anul 1946, după proiectele lui I. Flontas. Construit din marmură neagră, de formă prismatică, este fixat pe soclu de beton mozaicat, acesta la rândul lui fiind înconjurat de o stea de beton cu 6 colţuri. Înălţimea totală a monumentului este de 4 metri.