CĂSĂTORIA UNUI CETĂȚEAN STRĂIN ÎN ROMÂNIA

Dosarul de căsătorie cuprinde, după caz, următoarele documente (în original):
– adeverinţă ( sau certificat) de stare civilă (de celibat) – este documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, din care să rezulte că cetăţeanul străin îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România, sau documentul eliberat de autorităţile locale competente ale statului de cetăţenie, datate recent, maximum 3 luni de la emitere (sau care au prevăzut, în conţinut, termenul de valabilitate) pentru cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică în materie civilă ori de dreptul familiei.
– declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public român, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România
– procesul-verbal, încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdomuţi.
– actul de identitate pentru cetăţenii UE/paşaportul pentru cetăţeni din state terţe,
– certificatul de naştere apostilat/ supralegalizat după caz, în original şi traducere legalizată
– certificatul medical prenupţial eliberat de un medic din România (Cabinet Planificare familială), în urma efectuării investigaţiilor medicale, valabil 14 zile.

Cerinţe de legalitate ale documentelor emise de alte state:
– documentele eliberate de statele membre UE sunt scutite de alte formalități de legalizare.
– documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;
– documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
– documentele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile anterioare, se supralegalizează.

Supralegalizarea documentelor presupune următoarea procedură: certificarea documentului de către autoritatea competentă din statul emitent, în funcţie de propria legislaţie urmată de supralegalizarea de către misiunea diplomatică a statului respectiv în România sau a României în statul respectiv şi supralegalizarea finală de către Ministerul Afacerilor Externe Român.

Dovada identităţii cetăţenilor străini se poate face cu unul dintre următoarele documente:
– pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European – documentul de identitate sau paşaportul emise de statul aparţinător;
– pentru apatrizi – paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă, după caz;
– pentru cetăţenii străini din statele terţe, paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României, viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;
– pentru cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România, documentul de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară, protecţie umanitară condiţionată; p
pentru cetăţenii străini solicitanţi de azil în România, paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

Nu sunt valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României: documentul temporar de identitate, pentru solicitanţii de azil, care are înscrisă menţiunea “identitate declarată”; documentul care face dovada statutului de tolerat; decizia de returnare.